Infarctul miocardic acut, denumit si atacul de cord este definit ca
necroza (moartea) muschiului cardiac si apare atunci cand fluxul sanguin
intr-un teritoriu cardiac este intrerupt, prin blocarea uneia sau, mai
rar, a mai multor artere coronare.
Infarctul se produce fie in urma unui spasm la nivelul arterelor
coronare, fie în urma obstrucţionării complete a unei artere ce
transportă sânge cu oxigen către inimă.
CAUZE:
Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic este ateroscleroza
coronariana (90% dintre cazuri). Ateroscleroza coronariana presupune
ingustarea vasului prin formarea placii de aterom (depuneri de
colesterol, calciu). Placa de aterom este evolutiva. In momentul in care
evolutia placii se complica (ex. ruptura placii) diametrul vasului se
reduce drastic, pana la obstructie totala, conducand in cele din urma la
moartea celulelor miocardice.
Pacientii predispusi la boli cardiovasculare sunt cei care prezinta
factori de risc cardiovasculari (hipertensiune arteriala, diabet
zaharat, dislipidemie, obezitate, fumat, sedentarism, stres). Cumulul
factorilor de risc creste riscul de infarct miocardic.
Cauze mai rare, asa zise non-aterosclerotice, sunt reprezentate de
anomalii congenitale ale arterelor coronare, boli ale valvei aortice,
embolii coronariene, boli inflamatorii ale vaselor, boli de sange, boli
metabolice, consum de cocaina, traumatisme toracice.
SIMPTOME:
Simptomele caracteristice ale infarctului sunt durerea toracică de
intensitate mare, o senzaţie de apăsare ce durează mai mult de 30 de
minute, dar şi transpiraţiile şi anxietatea.
Durere violenta toracica, cel mai adesea localizata in spatele
sternului sau in piept, intinsa spre baza gatului, in umarul si in mana
stanga, in spate. Se simte ca o “gheara”, ca o menghina, ca o arsura pe o
suprafata mai mare, ce nu se modifica la respiratie sau la schimbarea
pozitiei si este frecvent insotita de transpiratii reci, lipsa de aer,
dificultate de respiratie si, uneori, de greata si varsaturi. Durerea
dureaza de obicei peste 15-20 minute si creste progresiv in intensitate.
PRIMUL AJUTOR:
indiferent ca ti se intampla tie sau cuiva de langa tine,
pastreaza-ti pe cat posibil calmul si telefoneaza de urgenta la 112;
aseaza bolnavul pe spate, cu barbia ridicata, pentru a evita riscul de inghitire a limbii;
elibereaza orice sursa ce ar putea bloca respiratia: cravata, esarfa, proteza dentara etc.
administreaza bolnavului sub limba o tableta de nitroglicerina sau o
tableta sfaramata de aspirina - va ajuta la fluidizarea sangelui;
daca varsa, intoarce-l pe partea dreapta, cu mana stanga sub obrazul
drept. Piciorul drept trebuie tinut întins, iar cel stang flexat. Daca
victima este o femeie gravida în ultimul trimestru al sarcinii, va fi
asezata pe partea stanga.
in caz de lesin sau de pierdere a cunostintei, este foarte posibil
ca bolnavul sa fi suferit un stop cardiac si se impune aplicarea de
urgenta a manevrelor de resuscitare:verifica mai intai pulsul si
respiratia efectueaza compresii toracice, insotite sau nu - dupa caz - de
ventilatie gura la gura: îngenuncheat langa bolnav, cu o mana mentine-i
acestuia gura usor întredeschisa, iar cu cealalta sus tine-i fruntea si
astupa-i narile. Apoi, inspira profund si lipeste-ti buzele etans pe
gura victimei, insufland aer timp de doua-trei secunde. Cand este
imposibila deschiderea gurii, poti recurge la respiratia gura la nas,
efectuata dupa aceeasi tehnica, fara a astupa insa narile si mentinand
gura victimei închisa;
pentru a realiza masajul cardiac bolnavul trebuie mai intai de toate
asezat in pozitie dreapta, cu fata in sus. Urmareste cu primele doua
degete de la o mana marginea arcului costal al ultimei coaste pana la
osul ce uneste coastele in mijloc, in partea inferioara. Apoi, cu
mainile una peste alta, incepe compresii si decompresii sternale, 60 pe
minut, in ritmul: „unu si doi si trei si patru...” etc. Daca masajul
este corect efectuat, sternul se deplaseaza cu o amplitudine de 3-4 cm.
TINE MINTE!
Indiferent dacă ţi se întâmplă ţie sau unei persoane din apropiere,
cel mai important este să îţi păstrezi calmul şi să întrerupi orice
efort fizic. Următorul pas este să soliciţi de urgenţă ajutor medical
calificat, iar cât timp aştepţi ambulanţa, eliberează orice sursă ce ar
putea bloca respiraţia, cum ar fi cravatele, eşarfele sau protezele
dentare. Funcţiile vitale trebuie evaluate pentru a stabili dacă este
nevoie de manevre de resuscitare cardio-respiratorie.
De asemenea, o tabletă de nitroglicerină sau o pastilă sfărâmată de aspirină va ajuta la fluidizarea sângelui.
În cazul în care suferiţi un atac miocardic, ar putea fi de ajutor
să inspiraţi adânc şi să încercaţi să tuşiţi cu putere, pentru a stimula
circulaţia sângelui către inimă.
Articol oferit de: Policlinica Complemed
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu